Experti certificati *** Tarife avantajoase *** Programari rapide *** Consultanta si evaluare gratuita *** Rezultatele pe loc

Articole despre poligraf

Euro Poligraf Center a fost reautorizat ca Centru de Evaluare pentru ocupatia de Expert poligraf - cod COR 263413. În prezent Euro Poligraf Center este singurul Centru de Evaluare si Certificare pentru ocupația de expert poligraf pe plan național și singurul laborator autorizat de expertiză poligraf din București.

Redam mai jos conținutul Autorizației de funcționare

"Centrul de evaluare și certificare

din cadrul Euro Poligraf Center cu sediul în București

sector 1 B-dul. Dacia nr. 53 et. 6 ap. 7 este autorizat pentru evaluarea și certificarea

competențelor profesionale obținute pe alte căi decât cele formale, pentru ocupația de

EXPERT POLIGRAF"


Euro Poligraf Center a actualizat programul de inregistrare a diagramelor la ultima versiune LXSoftware 11.1.5 Bundle with Polyscore and OSS-3 care prezinta cateva imbunatariri minore fata de versiunea anterioara. Mai multe informatii pe http://www.lafayettepolygraph.com.

Polyscore 7.0a pentru Windows este ultima versiune a celui mai performant algoritm de analiza a diagramelor poligraf fiind foarte apreciat in randul expertilor poligraf din strainatate. Laboratorul Euro Poligraf Center investeste la fiecare aparitie a unei actualizari sume cuprinse intre 800 si 1500 de dolari pentru a se asigura de cea mai buna asistenta computerizata in analiza diagramelor si pentru a obtine cea mai ridicata acuratete a expertizelor poligraf din randul laboratoarelor poligraf din Romania.Ultima versiune Polyscore for Windows este folosita de Euro Poligraf Center


Management cu detectorul de minciuni

Esti cu mâna pe clantă. Revezi în secunda de asteptare toate tips-urile despre cum să creezi prima impresie. Derulezi în minte cele 200 de pagini din codul bunelor maniere. Cu mâna liberă, aranjezi nodul de la cravată, te asiguri încă o dată că arăti impecabil. Intri. Dincolo de usa pe care vedeai deja scris „vreau acest job si-l voi avea", cineva la care nu te asteptai te intâmpină cu bratele deschise: detectorul de minciuni.

Pentru multă lume nu mai este o noutate faptul că unele firme folosesc detectorul de minciuni în activitatea de resurse umane. La angajarea unor persoane noi, sunt verificate corectitudinea candidatilor în relatiile cu fostii angajatori, acuratetea datelor din CV. În cadrul testărilor de tip preventiv, toti angajatii companiei, de la presedinte până la portar, sunt verificati periodic dacă n-au adus prejudicii firmei în intervalul scurs de la ultima examinare.

Am remarcat o reticentă a companiilor care utilizează detectorul de minciuni în a vorbi despre acest lucru. Si nu sunt neapărat firme mici (IMM-urile nici nu-si permit, probabil, o asemenea extravagantăa, costul testării unei persoane fiind în jur de 80 de euro) ci companii mari, românesti sau multinationale. Ce se ascunde în spatele acestei discretii? Faptul că nu dă bine, în epoca marilor strategii si viziuni de resurse umane, să recunosti că utilizezi un instrument folosit de obicei în zona judiciară. Si să accepti că te încrezi mai degrabă in fiziologie, într-o lume în care comunicarea este laitmotivul tuturor filosofiilor de business.

Rămâi frate cu detectorul și după ce-ai trecut puntea

Desigur, nu sunt multe companiile care si-au insusit această exotică practică de HR. Însă fenomenul există. Una dintre firmele care au recunoscut public folosirea detectorului de minciuni la angajare este grupul olandez Den Braven. Dintre toate cele 20 de filiale 10 centre de productie din intreaga lume, doar reprezentanta din Romania utilizează poligraful. Nu pentru că firmele străine n-ar avea incredere în angajatii romani, cum s-au grăbit să titreze unele publicatii. Decizia testă­rilor cu detectorul de minciuni a apartinut unui român - directorul general al companiei, Adrian State.

Promovat in anul 2001 dintr-o pozitie de director de vânzări, el a reusit, folosind această metodă, să depăsească un moment dificil pentru companie. Situatia fusese generată de ”un management anterior defectuos, din punct de vedere profesional si moral", după cum ne explică Stefania Muresan, HR Director Den Braven România.

În perioada 2001-2004, firma a reusit, cu ajutorul verificărilor la poligraf, să elimine toti angajatii incorecti. Au fost rezolvate inclusiv situatii grave, de genul disparitiei unor sume mari de bani, lipsuri la inventar sau alte preju­dicii aduse firmei (consumuri nejustificate de carburanti, costuri exagerate la piesele de schimb, reparatii auto fictive etc.)

Stefania Muresan crede că perioada comunistă a distrus cultul pentru muncă, pentru valorile care caracterizează societătile democratice occidentale. Înainte de 1989, apro prierea unor beneficii nemuncite era tolerată sau chiar considerată normală de o bună parte a membrilor societătii. Prin urmare, astăzi „în Romania, se fură mai mult decat în alte tări. Se merge dupa principiul: Dacă toti fură, eu de ce să nu o fac? De aceea, apreciem la justa lor valoare candidatii care nu au căzut prada tentatiilor de acest fel. Acestora le oferim conditii de muncă moderne si cele mai mari salarii din domeniu".

Adevărul - un examen greu de trecut

Procentul celor care refuză testarea poligraf pentru angajare în compania Den Braven Romania este de 70%. Ceilalti fie acceptă din teribilism, crezând că pot păcăli aparatul poligraf (20%), fie chiar sunt cinstiti (10%). În cazurile în care firma a acordat circumstante atenuante unor candidati care nu aveau un test impecabil, spune Stefania Muresan, s-a constatat mai târziu că angajatii respectivi nu-si meritau încrederea. „Cine este obisnuit să insele, o va face din nou, mai devreme sau mai târziu. Prin folosirea acestei metode, urmărim o selectie riguroasă din punct de vedere uman a candidatilor. Calitatea umană contează în primul rând, pregătirea profesională fiind doar un atu în plus", declară directorul de HR al companiei olandeze.

Expertul poligraf Adrian Coman spune că peste 95% dintre persoanele cărora li se verifică corectitudinea CV-ului nu trece acest test. Candidatii sunt tentati să-si „îmbogătească" anumite abilităti sau competente - mai ales in rubricile „limbi străine" sau „cunostinte de calculator".

Alina Ionascu, Recruitment Manager la firma de resurse umane Business Intelligence Alliance, recunoaste că întalneste destul de des CV-uri cu anumite rubrici „umflate", chiar fără să folosească „un astfel de instrument impropriu pentru HR, cum este aparatul poligraf". însă informatiile pot fi usor verificate, spune ea, într-un interviu normal de recrutare. În plus, „cosmetizările" nu depăsesc niciodată limita rezonabilului. „Poti să-ti îmbogătesti CV-ul, spune specialistul de la BIA, însă aceste detalii în plus pot fi oricând verificate, fie prin interviuri pe competente, fie prin teste tehnice". Iar obtinerea de referinte despre candidat de la fostii angajatori este o procedura des practicată in procesul de recrutare.

Detectorul de minciuni nu mai este aparatul pe care-l stim din filmele politiste. Acum se lucrează cu un sistem computerizat, care are avantajul de a stoca informaiiile si de a nu permite să fie moditicate ulterior. Aparatul înregistrează mai multi parametri fiziologici (respiratie abdominală si toracică, tensiune arterială, tonus muscular etc). La nivelul acestora, „minciuna" înseamnă prezenta unor impulsuri nervoase „de eroare" transmise de creier, atunci când sesizează un conflict interior între informatiile stocate în memorie si intentia de a nega existenta lor. Probabilitatea de eroare a aparatului se situează între 2 si 4 %, potrivit unui raport al Departamentului Apărării al SUA, realizat de un studiu făcut de-a lungul a 31 de ani.

Un scanner care te prinde cu mâta-n sac

Atunci când auzim de folosirea detectorului de minciuni, ne gândim automat la cazuri care tin de competenta politiei. Aceasta perceptie se explică prin faptul că, până în anul 2000, aparatul poligraf nu a fost folosit la noi decât in activitatea judiciară. Adrian Coman a condus timp de saisprezece ani acti­vitatea tuturor laboratoarelor poligraf din Politia Romana, în calitate de sef al laboratorului din Institutul de Criminalistică. Stiind că detectorul de minciuni este folosit în alte tări în sectorul privat, expertul poligraf a părăsit Ministerul de Interne și a înfiintat primul laborator poligraf particular din Romania, Poligraf Center.

Adrian Coman este de părere că metodele clasice de verificare a unui candidat la angajare: testarea psihologica, verificarea cazierului, recomandările - nu-l asigură pe angajator că are de-a face cu o persoană onestă. Iar pentru siguranta unei afaceri este foarte important ca oamenii care intră în companie să fie de bună credintă. „Din cauza alegerilor gresite, foarte multe firme au dat faliment. Este absurd sa investesti într-un om, să-i plătesti salariul iar el să te fure". în schimb, cu ajutorul detectorului de minciuni, fiecare persoana care doreste să se angajeze este „scanată" iar angajatorul stie cu certitudine cine este omul cu care va lucra.

Cel mai solicitat tip de testare este acela pentru cazurile punctuale: când se pierde o licitatie se bănuieste că a avut loc o scurgere de informatii, când lipsesc bani sau bunuri din firmă etc.

Din experienta sa de lucru cu detectorul de minciuni, Adrian Coman spune că peste 80% dintre oamenii care creează companiilor marile prejudicii sunt „oamenii de încredere" ai investitorilor: cei care nu sunt inclusi în cercul initial de suspecti, fiind dincolo de orice bănuială.

Adevarul este undeva la mijloc

Este foarte probabil că, prin folosirea apara­tului poligraf, atât la angajare, cât și ulterior, corectitudinea angajatilor dintr-o companie să crească. Este clar, însă, că motivatia si angajamentul nu au nici o legătură cu această testare. Angajatii se vor abtine să aducă prejudicii firmei, stiindu-se sub observatie, însă nu vor fi mai implicati în ceea ce fac. S-ar putea chiar ca efectul să fie contrar.

Protejând compania de posibilele „atacuri" ale angajatilor, detectorul de minciuni situează angajatorul și angajatii în tabere distincte, dacă nu chiar adverse. În orice caz, cultura organizatională a unei astfel de firme are puternice accente defensive, care frânează atitudinile proactive ale angajatilor.

Utilitatea poligrafului depinde foarte mult de ceea ce urmăreste managementul unei companii. Dacă vrea să elimine riscul de a fi furată, este ok (unele firme chiar au probleme serioase în aceasta privintă). S-ar putea, însă, ca riscul cel mai mare în afaceri să fie tocmai acela de a nu-ti asuma riscuri. Dacă nu dai un vot de încredere oamenilor, nu te poti astepta ca acestia să fie inovativi si să-si asume rolul de „actionari" în business-ul respectiv.

Alegerea este a managerilor. Ce crede fiecare dintre ei despre aceasta practică de avangardă, doar detectorul de minciuni ne poate spune.

[Razvan Ilie] Revista Cariere 2006